Iacob Groper s-a născut la 21 august 1890 , al Mihăileni (Dorohoi) , a studiat la Universitatea din Iaşi, a scris în idiş, iar în 1964, cu patru ani înainte de a se săvârşi din viaţă, s-a stabilit  în Israel, la Haifa( m.12 decembrie 1968) La început a fost cunoscut mai mult în presa evreiască din Lvov şi Vilna, apoi la Bucureşti, Londra, în lume. Enric Furtnă a fost unul dintre traducătorii săi de limbă română.De numele lui Groper este legat clubul cultural Toynbee Hall din Iaşi, el a fost prieten cu pictorul  român-israelian  Reuven Rubin, i-a cunoscut pe Şalom Alehem, Chaim Weizman,AL Zissu, Fundoianu, Ludo, ş.a. Camil Baltazar a scris cu entuziasm despre Groper, de asemenea Galaction, Sadoveanu, Eugen Lovinescu.  Una dintre realizările ce nu pot fi trecute cu vederea , ale lui Groper  a fost traducerea din ebraică în idiş a Psalmilor, gerst care putera fi interpretat ca o blasfemie de către ultrareligioşi sau de unele cercuri rabinice. Popularitatea sa în Moldova a fost mai mare , faţă de alte zone ale ţării. In Israerl, o stradă din Aşkelon poartă numele său de circa 3o de ani. Un frumos poem este închinat lui Iehuda Macabeul, fiul lui Matitiahu, iniţiatorul  răscoale de eliberare a evreilor de sub stăpânirea lu Antiohos, regele elen.Graficianul I.Ross ne-a lăsat un portret expresiv al  poetului, cu ochii săi mari, de culoarea mării, fruntea înaltă, era  un bărbat frumos. Inspirată din  mediul familial (i-a dedicat mamei câteva poeme), din viaţa ştetlului, Groper poate fi considerat cel mai important ppoet de limbă idiş pe meleagurile româneşti. Printre traducătorii păoeziei sale se numără Barbu Nemţeanu, Nina Cassian,Emil Dorian, M.Rudich, Camil Baltazar, ş.a. S-a făcut totuşi puţin pentru cunoaşterea operei sale. In interbelic era mai mult publicat în revista tineretului evreu, HASMONEEA.  Reproducem, din IZVOARE, revista scriitorilor de limba română din Israel, o strofă dintr-un poem  tradus de Ştefan Iureş – Peste ape ne desparte/ liniștea. Văzduhu-i mut./ Neclintind, până departe/ Floarea, iarba  au tăcut.  Lirica lui Groper este   perenă, ea sună proaspăt pentru cititorul actual. Volumul care l-a făcut mai cunoscut a fost „In umbra unei pietre” (1934) .Au scris cu multă dragoste despre  omul şi poetul Groper  Marius Mircu şi Marcel Marcian, fraţii  lui Solomon Marcus, singurul care trăieşte, care nu ştim dacă l-a cunoscut.   Haskalian convins, Groper  a fost unul dintre susţinătorii curentului cultural „Licht”, după numele revistei cu acelaşi nume, în preajma primului război mondial.Tot el l-a influenţat pe Iţic Manger să renunţe la limba germană şi să scrie în idiş. Căsătorit cu o fiică de bancher, Gina, care s-a sinucis din pricina instabilităţii sale, Groper a moşteni o avere, a cumpărat imobile la Berlin, dar venirea la putere a comuniştilor , în RDG , i-a răpit jumătate din proprietăţi. In ultimii săi ani de viaţă nu a mai scris. Rolul său a fost de a întreţine flacăra iudaismului şi idişismului într-o perioadă de asimilism care primejduia existenţa culturală a evreimii din România.

                                                          BORIS MARIAN