In data de 22 octombrie 2009, ne-am întâlnit, iubitori de cultură, literatură şi am discutat despre prozatorii de limba română din Israel. Subiectul este mai vast decât o permitea timpul alocat, dar vom încerca o „panoramă” a acestei proze care face parte integrantă din literatura română, indiferent de ceea ce gândesc unii istorici literari.Unii s-au afirmat încă dinainte de Alia, în ţara de origine, alţii au început să scrie în Israel, unii fac parte din Uniunea Scriitorilor din România,alţii

Numai din Asociaţia Scriitorilor de limba Română din Israel, dar valoarea unui scriitor nu este determinată de apartenenţa la o organizaţie sau alta, ci de mesajul conţinut în creaţia sa. Consultând Internetul nu am găsit multe informaţii pe tema propusă. Reţinem , totuşi, romanele lui Mirel Brateş, „Zaţ”, scris în România şi „Israel fără horoscop”, roman publicat la Ed. Hasefer. Interesant prin relatarea unor episoade din viaţa în România şi în Israel, romanul conţine  şi un portret, după opinia noastră,pe nedrept caricaturizat, al fostului Şef Rabin dr.Moses Rosen. Mai este  prezent, pe Wikipedia, cei care se ocupă cu Internetul, cunosc acest mijloc de informare, prozatorul ajuns la vârsta de 88 de ani ( n. 22 ianuarie 1921, Moineşti - Bacău), Alexandru Sever, locuitor al Bershevei, plecat din România în 1970. Dintre cărţile sale, peste 15, începând cu anul 1955, menţionăm ultimele , „Cartea morţilor” (Ed.Cartea Românească – 1995), despre Holocaust, „Inventarul obsesiilor circulare” (Ed. Apostrof-Cluj, 1999), carte de aforisme, „Insomniacii” ( Ed. Hasefer – 2000), roman în două volume. In general scrisul lui Alexandru Sever este amplu, cu  o mujltitudine de personaje, situaţii, dar există un personaj central şi o idee care cristalizează masa narativă. A primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România în 1977 şi în 1986, pentru proză şi, respectiv pentru dramaturgie, ca şi  alte premii, printre care „Aderca” în 2003. Este decanul  prozatorilor din Israel, înaintea sa, în literatura de limba română   fiind, ca vârstă Mircea Mircu, jurnalist şi prozator, decedat cu puţin timp în urmă şi criticul Iosif  Eugen Campus, fost profesor la Liceul Sf. Sava, fost decan al criticii literare în Israel. Nu ar fi greşit să-l considerăm scriitor şi pe specialistul în Cabala, Moshe Idel, originar din Piatra Neamţ,  unul dintre cei mai competenţi  în mistica iudaică, după Gerschom Sholem. Shlomo Leibovici  Laiş, fruntaş sionist, ne-a lăsat o frumoasă carte „ Între legendă  şi  realitate” ( Tel Aviv -1996) despre lumea hasidică. Un autor, din păcate, aproape  uitat este Ludovic Bruckstein, care a publicat în anii 8o, la Tel Aviv patru volume extrem de interesante de proză scurtă şi dramaturgie, despre actualitate , ca şi din mediile hasidice, lăsate în urmă, de  contemporanii noştri. Ion Cristofor, un prieten al scriitorilor evrei, a vizitat în mai multe rânduri Israelul şi a publicat trei volume despre confraţii săi din Ereţ . Volumele au apărut la Cluj, în  2004. menţionăm numai numele, o parte dintre ele – B Abermasn, Em Aczel, Mircea Aristide, Itzhak Artzi, fruntaş sionist, I. Aurescu, I. Avian, Gabriel Ben Meron, specialist în anestezie chirurgicală, Marlena Braester, Petre Cioclu, Iudit Coman, Shlomo David, Carol feldman, actor, jurnalist, Mircea Gorun, Eugen Iacob, Iulius Iancu, Alexandru marton, supravieţuitor la Holocaustului, Eliezer Palmor, fost ambasador, Sadi Rudeanu, umorist, Adam Simantov, Teşu Solomovici, jurnalist,  Dorel Şora, Baruch Tercatin, colaborator  al FCER, fruntaşul sionist AL Zissu, personalitate remarcabilă, deţinut în închisorile comuniste, care a apucat doar două luni să trăiască în Israel, după eliberarea din 1956.

  Singurele surse importante de informare generală asupra scriitorilor de limba română din Israel  sunt cele publicate  la Ed. Hasefer, în 1997, de Solo Har Herescu, „Generaţia confruntărilor” ( ediţie bilingvă, engleză- română) interviuri cu scriitorii reprezentativi şi, respectiv, „Scriitori israelieni de limbă română” , antologie alcătuită de George Bălăiţă.  Vom cita doar câteva nume, din lungul şir, toţi , oameni de talent şi bună cunoaştere a nuanţelor limbii române, Iona Atlas, L.Ruga, Virgil Duda, prozator de  succes şi în România, fratele regretatului critic Lucian Raicu, Rodica Grindea, jurnalistă, N. Horodniceanu, Carol Isac, regretat critic şi jurnalist, Eugen Luca, Al. Mirodan, dramaturg şi jurnalist, creatorul revistei „Minimum”, al „Dicţionarului neconvenţional”, Sonia Palty, prozatoare  cu impresionante evocări ale Holocaustului, Transnistriei, Iosif Petran, Cornel Şafirman, critic de cinema, Mircea Săucan, regretat regizor şi prozator original, I:Schechter, un mare umorist, de talia unui Kishon, scriitorul de limbă ivrit, ne-a părăsit în urmă cu un an, Andrei Strihan, Elen aTacciu, critic literar, Leon Volovici, istoric literar, talentat evocator al Iaşilor de altădatră, G. Mosari, umorist, globe-trotter., ş.a.

                                                               BORIS MARIAN