Mesajul de HANUCA 5770

 

 

MESAJUL DE HANUCA 5770 AL PREŞEDINTELUI F.C.E.R.,

DEPUTAT

DR. AUREL VAINER

    La modul peren, Hanuca este riposta unui popor mic, dar demn în faţa opresorului, atunci când i se refuză dreptul la existenţă spirituală şi naţională.

    Câteva repere istorice. Când monarhul din dinastia Seleucizilor, Antiohus al IV-lea Epifanes, care atacă monoteismul, principiul fundamental al iudaismului, preotul Matitiahu, din Modiin, împreună cu fiii săi, încep, în anul 167 î.e.a., revolta împotriva ocupantului străin. Circa 6 000 de oameni, conştienţi că Antiohus Epifanes ţintea să distrugă identitatea noastră spirituală, se adună în jurul lui Matitiahu şi al fiilor săi. Este o luptă inegală, în care cei puţini şi slab înarmaţi, dar însufleţiţi de credinţă, obţin victoria împotriva celor mulţi şi puternic înarmaţi.

   Când Iehuda Macabeul, conducătorul revoltei, recucereşte Ierusalimul şi începe acţiunea de purificare a Templului, pângărit de Antiohus al IV-lea, se descoperă, într-un ungher, un vas cu untdelemn scăpat de profanare. În loc să dureze o singură zi, puterea sa de a arde şi a lumina durează opt zile. În amintirea acestei minuni, aprindem, progresiv, cele opt lumânărele ale Hanukiei (Menora cu opt braţe).

   Templul este reinaugurat la 25 Kislev 164 î.e.a.  Numele sărbătorii vine chiar de la cuvintele ebraice Hanucat Habait =reînnoire, reinaugurare. Hanuca este o pagină de istorie naţională şi universală. Naţională, din considerentele sus-amintite iar universală, fiindcă, fără să fi fost salvat monoteismul, baza mozaismului, n-ar fi existat, astăzi, nici  creştinismul, nici islamismul. 

   Luminile de Hanuca au darul să împrăştie întunericul prejudecăţilor, calomniilor, negaţionismului. Nu demult, am comemorat Ziua Holocaustului în România, când a fost inaugurat Memorialul dedicat evreilor şi romilor pieriţi în pogromuri, deportaţi în Transnistria.  

    De asemenea, dedicat evreilor din Transilvania de Nord, vremelnic ocupată de Ungaria fascistă, asasinaţi în lagărele naziste de concentrare.

     Cu acelaşi prilej, a fost organizată o sesiune solemnă a Camerei Deputaţilor din Parlamentul României, iar preşedintele României a decorat supravieţuitori ai Holocaustului, membri ai Comisiei „Wiesel”, personalităţi ale obştii evreieşti, care s-au distins prin contribuţii pe diverse planuri pentru mai binele ţării.

    Ziua Holocaustului în România a fost marcată şi prin :

·        inaugurarea unui memorial la Sfântu Gheorghe

·        la Satu Mare continuarea inscripţionării celor ucişi în Holocaust.

·        organizarea, de către C.S.I.E.R. de simpozioane pe tema combaterii xenofobiei, rasismului, antisemitismului.

·        tabără de pictură dedicată comemorării Holocaustului în România, organizată de către  F.C.E.R. împreună cu Institutul Naţional de Studiere a Holocaustului, la Borsec, în perioada 3 – 16 august a.c.,

·        întâlniri pe aceeaşi temă, cu participarea unor reprezentanţi de marcă ai societăţii civile româneşti, organizate împreună cu AERVH.

    Am protestat la cele mai înalte foruri ale statului român împotriva vandalizării cimitirelor evreieşti din Bucureşti, Botoşani şi Ploieşti. De altfel, păstrarea patrimoniului nostru sacru – sinagogi, cimitire – a stat la baza Acordului încheiat, în acest sens, cu rabini din Israel, Europa  şi S.U.A. Pentru combaterea antisemitismului în noua sa înfăţişare, antiisraelismul, F.C.E.R. a organizat, împreună cu Forumul B’nai B’rith România, reuniuni consacrate Conferinţei Durban II, precum și dezbateri sub genericul „Israel – perspective de pace” ş.a.

   Sărbătoarea luminii este şi o sărbătoare a culturii în general, a culturii iudaice, în special. Salutare sunt apariţiile editoriale în acest an, la Editura Hasefer. Un punct de referinţă este lucrarea antologică, îngrijită de Radu Cârneci, a celor 16 versiuni de traduceri în română ale unuia din marile poeme de dragoste ale lumii, „Cântarea Cântărilor”, datorată regelui Solomon. Hasefer a scos, de asemenea, valoroase cărţi ale unor autori evrei din România, Israel, Franţa.

   Semnificativă este și bogata activitate a Oficiului pentru Relaţii, Cultură, Informatică a F.C.E.R., adunări comemorative, reuniuni de solidaritate cu Israelul, matinee de duminică, lansări de carte, medalioane ale unor scriitori evrei din România,  participarea la Festivalul Minorităţilor Naţionale de la Sighişoara, „ProEtnica”, simpozioane, aniversări, la vârste rotunde, ale unor cărturari evrei români contemporani. Unele evenimente culturale au fost organizate în colaborare cu Centrul Comunitar Evreiesc, Centrul pentru Studierea Istoriei Evreilor în România, Teatrul Evreiesc de Stat. Împreună cu lideri comunitari din Republica Moldova au fost marcaţi 150 de ani de la naşterea lui Şalom Alehem.

            Romfilatelia şi Poşta israeliană, în colaborare cu F.C.E.R. a lansat, sub înaltul patronaj al preşedintelui României, marca poştală comună „Primul teatru idiş din lume. 1876  - Iaşi, România”.

            În Amfiteatrul „Alexandru Ioan Cuza” din Palatul Camerei de Comerţ şi Industrie a României au fost decernate Premiul şi medaliile „Dr. Alexandru Şafran” pe anul 2009. Cu acest prilej, a fost lansat volumul, apărut la Hasefer, „Fraţii mei mai mari. Intâlniri cu iudaismul” de prof. univ. dr. Andrei Marga.

            Împreună cu Institutul Cultural Francez a fost organizat Colocviul „Evreii şi emanciparea lor cu sprijinul Franţei”. Faptul de a fi fost decorat, cu acest prilej, cu Legiunea de Onoare a Franţei în Grad de Cavaler o consider drept o onoare acordată evreilor români.

            Există o viaţă culturală evreiască bogată şi în comunităţi mari din ţară. Un exemplu: performanţele formaţiei de muzică Klezmer din Oradea, care a întreprins turnee la Bucureşti, dar şi peste hotare: Argentina şi Israel.

      „Strategia porţilor deschise”, concretizată prin participarea la sărbători religioase şi evenimente culturale a unor personalităţi de marcă ale culturii româneşti actuale, ca şi a unor parlamentari, miniştri, diplomaţi, clerici de rang înalt, pentru a ne cunoaşte mai bine „la noi acasă”, vine, de asemenea, în confluenţă cu sărbătoarea luminii. Este un mod de a spune că nu avem nimic de ascuns, că suntem oameni ca toţi oamenii.           Evenimentele ecumenice de la Arad, de la Bruxelles – la Comisia Europeană -,  unde a participat şi o delegaţie a F.C.E.R. (preşedintele dr. Aurel Vainer, vicepreşedintele ing. Paul Schwartz, Prim Rabinul Şlomo Sorin Rosen) se înscriu în aceeaşi sferă de idei.

            Hanuca este şi un prilej să vorbim de reînnoire. Mă gândesc la reinaugurarea Sinagogii din Lemn de la  Piatra Neamţ, unde s-a rugat Baal Şem Tov, dar şi la procesul de reîntinerire a obştii. Un exemplu: alegerile noii conduceri a Comunităţii Evreilor din Bucureşti, unde câştigători ai funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte au fost tineri: Erwin Şimşensohn şi Mirela Aşman.

            Nu ascundem faptul că parcurgem o perioadă dificilă, de criză economică şi financiară, cu impact negativ pe piaţa imobiliară. În aceste condiţii Fundaţia „Caritatea” nu a mai putut să onoreze programul de sponsorizări, prin care puteam să susţinem financiar lucrări de întreţinere şi renovare a sinagogilor şi cimitirelor.  În consecinţă, se impun: 

·        intensificarea economisirii resurselor materiale şi financiare, ca şi a eficienţei întregii activităţi a F.C.E.R.;

·        îmbunătăţirea organigramei şi a încadrării de personal;

·        donarea a 10% din venituri din partea celor care au un venit de peste 1 000 lei lunar.

·        În pofida dificultăţilor, lucrările de restaurare a Templului Coral din Bucureşti continuă, cu sprijinul Primăriei Capitalei şi al Joint. 

    Hanuca are, pentru comunitatea evreiască din România, o valenţă în plus: suntem singura comunitate evreiască din lume care organizează anual un festival al luminii, Hanukiada, instituită de câteva decenii de Şef Rabinul dr. Moses Rosen z.l., continuată de fostul preşedinte al F.C.E.R., acad. Nicolae Cajal z.l. Noi, cei de astăzi, am preluat-o ca una din formele cele mai bune de menţinere, îmbogăţire, înfrumuseţare a vieţii evreieşti din România. Este un eveniment aşteptat cu nerăbdare de fiecare comunitate şi obşte, un prilej de întărire a legăturilor între conducerea F.C.E.R. şi conducerile locale, de a asculta problemele oamenilor şi a încerca soluţionări, o competiţie a valorilor artistice, o modalitate de promovare a interculturalităţii, a ecumenismului.

   Anul acesta, o fericită coincidenţă face ca ajunul de Hanuca să corespundă cu Ziua Minorităţilor Naţionale din România. Idealurile majore ale poporului român sunt şi ale noastre. Am fost din totdeauna şi continuăm să fim, aşa cum ne-au învăţat înaintaşii noştri, de la Irmiahu încoace. Putem spune că, la intrarea României în N.A.T.O şi U.E., am pus şi noi o cărămidă. În acelaşi spirit de loialitate faţă de România, de dragoste faţă de Israel, am participat, în acest an, ca membru în delegaţia română condusă de preşedintele Traian Băsescu, la vizita oficială în Israel, unde am fost primiţi de cele mai înalte foruri din Stat, Guvern şi Knesset. În primăvara acestui an, va avea loc al II-lea Congres al F.C.E.R., având înscrise în proiectul de agendă:

·        Raportul Consiliului de Conducere privind activitatea F.C.E.R. în perioada septembrie 2005 – septembrie 2009.

·        Strategia F.C.E.R. privind viaţa comunitară evreiască în perioada 2010 – 2020.

·        Modificări în Statutul Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România.

            Pe agenda Congresului figurează ca un punct important alegerea Conducerii F.C.E.R. pentru perioada 2010 - 2014.

            În acest context, doresc să vă informez pe dumneavoastră și pe ceilalţi membri din comunităţile evreiești din România că, ţinând seama de activitatea noastră de până acum și de obiectivele pe care le avem în faţă pentru a asigura continuitate vieţii comunitare evreiești din România și îndeplinirea misiunii de prezervare și punere în valoare a importantei moșteniri istorice iudaice, am plăcerea să vă anunţ intenţia mea de a candida pentru un nou mandat în Organele de Conducere ale Federaţiei și de Președinte al Federaţiei Comunităţilor Evreiești din România.

            Îmi iau îngăduinţa să îmi exprim convingerea că și colegii mei, Dl. Vicepreședinte ing. Paul Schwartz și Secretar General ing. Albert Kupferberg, mi se vor alătura în echipa de conducere pentru viitorii 4 ani.

Îmi propun ca obiective esenţiale în noul mandat pentru care voi concura:

·        definirea cât mai fundamentată și clară a obiectivelor strategice ale vieţii comunităţilor evreiești la orizontul anului 2015;

·        dezvoltarea democratismului și transparenţei cu activitatea Federaţiei Comunităţilor Evreiești din România și a comunităţilor

·        realizarea lanţului de centre comunitare evreiești prin preluarea și omologarea experienţei de la Oradea și București.

·        dezvoltarea în continuare și mai susţinută a relaţiilor noastre cu Statul Israel și cu evreii din alte ţări

·        ducerea mai departe în condiţii cât mai eficiente a parteneriatului FCER-JOINT pe planul asistenţei sociale și medicale al vieţii de cult mozaice a educaţiei iudaice în rândurile tuturor segmentelor populaţiei evreiești din România

·        îndeplinirea mult mai bună decât în prezent a misiunii F.C.E.R. în prezervarea și punerea în aplicare a moștenirii iudaice, istorice, care să se regăsească într-o mai largă refacere a patrimoniului nostru de cult mozaic, sinagogi și cimitire.

 

 

   În numele conducerii Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România şi al meu personal, urez tuturor coreligionarilor noştri şi tuturor prietenilor pe care îi avem sănătate, bucurii, împliniri de Hanuca şi în anul nou universal.

   Hanuca Sameah! şi La mulţi ani!

  

   Dr. AUREL VAINER,

  Preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România,

  Deputat în Parlamentul României