„In Transilvania  pot fi auziţi şi paşii evreilor”, scria  rabinul dr.   Moshe Carmilly- Weinberger în  ” Istoria evreilor din Transilvania”(Editura Enciclopedică -1994).Dovezi ale prezenţei evreilor din vremea romanilor s-au descoperit în diverse locuri din Transilvania şi Banat, astfel la Pojejena, în judeţul Caraş- Severin, la Sarmisegetuza,Porolissum (Sălaj) au fost găsite monezi, inscripţii ce aduc mărturie despre existenţa în primul secol al erei noastre a unor evrei (meseriaşi, negustori, militari, etc) în zone ocupate  de trupele imperiale romane. In schimb, denumirea de JIDOV, care se  regăseşte în numele unor localităţi din Ardeal se explică de unii cercetători prin prezenţa chazarilor mozaici începând cu secolul XI e teritoriile româneşti, maghiare, etc. Din unele cronici rezultă că evreii nu au venit numai cu trupele romane, în primul secol al erei noastre, dar au fost şi 50.000 de luptători evreii chemaţi de Decebal să lupte împotriva romanilor. Nu sunt prea multe informaţii pe această temă, crectările continuă.Incepanând din secolul XI, regatul maghiar   administrează şi Transilvania, prin guvernatori, care, sub dictatul Papei de la Roma, persecută pe evrei. In sec. XIII, atitudinea se schimbă, regele Bela IV angajează evrei în funcţii publice şi  lucrări edilitare, cu şi fără voia Papei. Sibiul este unul dintre oraşele unde evreii au găsit un spaţiu favorabil divetrselor activităţi economice, culturale. Pană în secolul XVII, informaţiile despre evreii din Transilvania sunt destul  de sărace. Se ştie că Mihai Viteazul, care a fost ucis la începutul veacului XVII, din ordinul Habsburgilor  avea relaţii bune cu evreii din ţară şi din Imperiul otoman.  Secolul XVII este încununat de domnia împăratului Iosif II, un reformator luminat, care a introdus, printre altele, recensământul, educaţia publică, eliberarea unor   caregorii sociale de obligaţii faţă de latifundiari, etc. )In secolul XIX, apar studii  despre   evreii din Transilvania şi Ungaria, scrise de maghiari, de evrei şi de nemţi. Informaţii preţioase se referă la situaţia dărilor (impozitelor) plătite de negustori, proprietari.  In 1785 numărul evreilor înregistraţi în Ardeal era de peste 8000, mai mulţi în Satu Mare( peste 2700)   Maramureş( peste 2200),Bihor ( peste 1000), Alba,  Carei, ş.a. Se ştie că Maria Teresa nu a încurajat stabilirea evreilor în imperiul habsburgic, dar în Transilvania, asprimea măsurilor antievreieşti era atenuată. In secolul XIX, Ungaria devine partener  al imperiului , Transilvania  este guvernată după cum dorea Budapesta. Revoluţia maghiaă de la 1848 a adus unele îmbunătăţiri, apoi, îm 1867, se ştie, în întreg imperiul se aplică legea cetăţeniei acordate tuturor supuşilor, indiferent de etnie, în scopul stabilizării ordinii de stat. Primul Război Mondial a  avut multe consecinţe, printre care şi crearea României Mari. In 1930, în Ardeal trăiau circa 300.000 de evrei, mulţi vorbitori de maghiară şi idiş. Anul 194o a fost fatal pentru toţi locuitorii Transilvaniei de Nord. In 1944, majoritatea evreilor au fost trimuişi în lagărele naziste sau au fost executaţi  de  militarii regimului fascist maghiar. Poetul Meliusz  Jozsef  a exprimat în versuri durerea  acestei tragedii. 

In istoria Ardealului un personaj care a contribuit la stabilirea şi convieţuirea paşnică a evreilor cu  celelate etnii a fost principele Gabriel Bethlen, om luminat şi eficient ca domnitor ( n.1580).  De atunci a început şi înflorirea economică a unor zone din Ardeal, cxu participarea evreimii. A luat avânt şi învăţământul, viaţa culturală. Unirea Transilvaniei cu statul român, în 1918 a creat noi condiţii favorabikle pentru învăţământul evreiesc, deja existent. In paralel, cultura evreiască s-a manifestat în poezie, proză, dramaturgie, atât în secolele XVIII-XIX, cât şi în XX,în trei limbi – magiară, idil, germană, limba română fiind mai puţin vorbită de evreii din Transilvania. In secolul XIX , o personalitate politică şi cultrală a fost Aron Chorin, apoi Jehuda Winkler,poet, mulţi alţii de profesii diferite, medici, jurnalişti, avocaţi. In secolul XX, mulţi sionişti au plecat  în Israel, unde s-au integrat în viaţa noii-vechi patrii, dar au scris şi literatură de limbă maghiară. La fel cum evreii din vechiul regat scriu literatură de limbă română. Muzica populară, cultă  au beneficiat de contribuţii ale evreilor din Ardeal, remarcabil fiind Max Eisikovits. In arta plastică , dintre cei mai recenţi,  amintim pe  Egon Lovith, Izsak Martin, iarf printre  scriitori Szasz Janos, Anavi Adam, ş.a. Holocaustul nu a ocolit Transilvania, anume în Nordul ocupat de Horthy şi apoi de Szilassy . Masacrul de la Sărmăşag. se înscrie printre cele mai oribile pogromuri din istoria Holocaustului.

Boris Marian