Cea de-a 13-a Adunare Generala a Congresului Mondial Evreiesc-Ierusalim 26-27 ianuarie 2009

Article Index

REZOLUŢIE Durban II

    Delegaţii la cea de-a 13-a Adunare Generală a Congresului Mondial Evreiesc, reprezentând 90 de comunităţi evreieşti din întreaga lume, reuniţi la Ierusalim pe 27 ianuarie 2009:

    Iau notă că Conferinţa Mondială a ONU împotriva Rasismului ce a avut loc la Durban în 2001 (Conferinţa Durban 1) a fost precedată de Forumul Organizaţiilor Non-guvernamentale care a fost tulburat de manifestări antisemite virulente din partea unei parţi a ONG-urilor prezente şi a fost marcat de abuzuri de procedură iar rezultatele au fost deturnate de la scopul real de combatere a rasismului.

   Iau notă că Conferinţa Guvernamentală Durban 1 a emis documente, inclusiv Declaraţia care a nominalizat exclusiv Israelul (în timp ce nici o altă ţară nu a fost menţionată expres) şi care a introdus conţinut anti-Israel sub pretextul că acţiunile Israelului sunt rasiste, conţinut care întunecă şi distorsionează principiile de bază ale programului Conferinţei Durban 1.

   Iau notă că Conferinţa Retrospectivă Durban (Durban 2) urmează a avea loc la Geneva, în aprilie 2009, precum şi de faptul că există motive îndreptăţite să credem că cele mai rele elemente din Conferinţa Durban 1 pot fi incluse sau chiar accentuate, precum şi faptul că până şi luările de poziţie moderate împotriva antisemitismului e foarte probabil că vor fi cenzurate, şi deci orice declaraţie de la viitoarea conferinţă Durban 2 va compromite şi obstrucţiona orice acţiune efectivă de eleminare a urii şi intoleranţei şi de a aduce dreptatea pentru victimele discriminărilor de orice natură.

   Iau notă mai ales că, în ciuda faptului că nici o noua schiţă a unei Declaraţii sau Plan de Acţiune nu a fost realizat, prezenta Schiţă de Declaraţie Programatică, ce va constitui baza deliberărilor în cadrul întâlnirii dinaintea Conferinţei propriu-zise, precum si a Comitetului de pregătire a Conferinţei nominalizează doar Israelul, ca singură ţară identificată precis că "este suspectată de rasism, discriminare, xenofobie şi mainfestări de intoleranţă.

   De asemenea, se ia notă de faptul că Reuniunile Regionale au înaintat către Schiţa de Declaraţie Programatică elemente care, dacă nu vor fi eliminate, vor avea un efect nefavorabil asupra libertăţii de expresie, a libertăţilor şi drepturilor democratice, precum şi a luptei împotriva terorismului, astfel fiin încurajate: încercări de introducere a prohibiţiilor "anti-blasfemie" islamice în dreptul internaţional privind drepturile omului, cenzura în democraţiile Vestice,ignorarea incitărilor extremiste de către Islamiştii radicali, extrema stângă şi alte grupuri, solicitarea unor legi care să restricţioneze libertatea de expresie, asimilarea identităţii naţionale şi a contra-terorismului cu rasismul, omiţând însă să menşioneze ura care alimentează terorismul, ignorând formele de rasism care au condus la Holocaust, la genocidul din Ruanda sau la genocidul ce se desfăşoară chiar acum în provincia Darfur din Sudan, după cum urmează:

    Se atrage atenţia asupra " impactului măsurilor anti-teroriste asupra creşterii rasismului, discriminărilor rasiale, xenofobiei şi intoleranţei, inclusiv a practicării de identificare pe baze rasiale, etnice, naţionale şi religioase";

    Se observă că "cel mai deranjant fenomen este validarea intelectuală şi ideologică a "Isalmofobiei" care, atunci când este exprimată sub forma defăimării religiei se refugiază sub masca libertăţii de expresie, iar cînd se manifestă sub forma identificării unui grup se ascunde sub masca luptei împotriva terorismului";

    Crezând că "asocierea terorismului şi violenţei cu islamul sau cu orice altă religie, inclusiv prin articole de presă sau caricaturi ofensatoare, precum şi prin realizarea de materiale documentare ale "urii" determină explicit complicarea comportamentelor cotidiene de raportare la câteva probleme actuale inclusiv lupta împotriva terorismului şi ocuparea de teritorii şi populaţii străine;

    Se afirmă că "dincolo de accentuarea discriminării musulmanilor, aceste asocieri insidioase împiedică comunităţile musulmane să-şi practice liber religia sau să se integreze în mai multe ţări".

   Se ia notă că guvernele Canadei şi Israelului au decis să nu participe la Conferinţa Durban 2 şi îşi exprimă speranţa ca şi alte ţări să adopte această atitudine.îşi exprimă speranţa ca rezultatele întâlnirii preparatorii Comitetului regional pentru Asia şi Africa, precum şi a Organizaţiei Conferinţei Islamice, care sunt cele care au introdus aceste elemente reclamate în cadrul Schiţei de Declaraţie Programatică, ca şi rezoluţia Consiliului Naţiunilor Unite privind Drepturile Omului referitoare la Gaza, din decembrie 2008, arată clar că este foarte probabil ca Durban 2 să constituie un atac la libertăţile democratice, la legislaţia internaţională privind drepturile omului, precum şi un atac la adresa Israelului, nu numai printr-o serie de rezoluţii partizane, dar şi prin ignorarea deliberată a unor forme extreme de rasism ce se manifestă în unele zone.

    Reamintesc că unele guverne au jucat un rol constructiv, vital şi curajos la Conferinţa Durban 1, dar această atitudine nu a fost suficientă pentru a preveni abuzurile de procedură sau să elimine toate elementele controversate din Declaraţie.

   Crede cu tărie că atitudini ca:

   Nominalizarea şi condamnarea oricărui Stat;

    eliminarea condamnării antisemitismului;

    eliminarea comemorării Holocaustului;

    realizarea unei "scale a rasismului"vor fi eliminate din Conferinţa Durban 2.

    Drept urmare cheamă toate comunităile evreieşti din lume să implementeze un plan de acţiune directă de sensibilizare şafilor de state, corpului diplomatic, ONG -urilor pentru drepturile omului, pentru ca Durban 2 sa nu constituie doar o continuare a exeseloşi abuzurilor ce au avut loc la Durban 1, ci să se limiteze la scopul său de bază, acela de eliminare a rasismului. De asemenea, în eventualitatea în care trendul stabilit la Durban 1 va continua, comunităţile evreieşti trebuie să militeze ca delegaţiile statelor să nu participe la Durban 2.


REZOLUŢIE

Biserica Catolică

    Delegaţii la cea de-a 13-a Adunare Generală a Congresului Mondial Evreiesc, reprezentând 90 de comunităţi evreieşti din întreaga lume, reuniţi la Ierusalim pe 27 ianuarie 2009:

    Luând la cunoştinţă faptul că această decizie a este o problemă exclusivă a Sfântului Scaun,

  Îşi exprimă profunda îngrijorare asupra deciziei Sanctităii Sale de a revoca excomunicarea Episcopului Richard Williamson care nu numai odată -a exprimat convingerile privind inexistenţa Holocaustului, precum şi a faptului că Protocoalele înţelepţilor Sionului sunt o dovadă a existenţei unei conspiraţii evreieşti mondiale;

Îşi exprimă profunda îngrijorare că importantele realizări din cadrul dialogului evreo-catolic pot fi grav afectate de această decizie;Solicită Sanctităţii Sale Papa Benedict XVI să întărească realizările dialogului dintre evrei şi Biserica Catolică, ajutând la contracararea efectelor adverse provocate de decizia referitoare la Episcopul Richard Williamson.